In principal, fibrilatia atriala inseamna batai rapide si neregulate ale inimii. Este o manifestare care creste riscul de accident vascular cerebral. In mod normal, ritmul cardiac este intre 60-100 de batai pe minut. In caz de fibrilatie atriala, pulsul poate ajunge si la 100-175 de batai pe minut.
Tipurile fibrilatiei atriale
Literatura de specialitate mentioneaza 3 tipuri de fibrilatie atriala:
- paroxistica: se manifesta ocazional si dureaza de la cateva minute la cateva ore. Simptomele trec de la sine, sau dupa inceperea tratamentului.
- persistenta: este fibrilatia atriala care nu trece de la sine, dureaza si este nevoie de tratament medicamentos.
- permanenta: ritmul cardiac nu poate fi normalizat.
Care sunt cauzele fibrilatiei atriale
Sunt mai multe cauze ale fibrilatiei atriale, iata-le pe cele mai importante:
- hipertensiune arteriala;
- infarct miocardic;
- malformatie congenitala cardiaca;
- tiroida hiperactiva;
- boala coronariana cronica;
- boala de nod sinusal;
- infectie virala;
- apnee.
In cazul fibrilatiei atriale, exista si factori de risc care trebuie luati in calcul:
- varsta pacientului;
- istoricul cardiovascular;
- hipertensiunea arteriala;
- afectiunile cronice: hipertensiune arteriala netratata de exemplu;
- abuzul de alcool;
- obezitatea;
- istoricul familial: daca exista in familie persoane diagnosticate cu hipertensiune arteriala.
Care sunt manifestarile fibrilatiei arteriale
Simptomele fibrilatiei arteriale sunt importante si pot sa difere de la pacient la pacient:
- palpitatii;
- oboseala accentuata;
- disconfort la nivelul pieptului;
- dificultate respiratorie;
- ameteala;
- rezistenta scazuta la efort;
- slabiciune.
Complicatiile fibrilatiei atriale
Este adevarat ca fibrilatia atriala nu este o afectiune care poate pune viata in pericol, dar pe de alta parte trebuie spus ca fibrilatia atriala poate duce la complicatii destul de grave precum:
- accident vascular cerebral/embolie cerebrala: in urma fibrilatiei atriale la nivelul inimii se formeaza cheaguri de sange care pot ajunge la nivelul creierului, blocand circulatia sangelui si provocand un accident vascular cerebral.
- insuficienta cardiaca/agravarea insuficientei cardiace: pentru ca fibrilatia atriala slabeste muschiul inimii, se poate ajunge la insuficienta cardiaca.
- embolie periferica.
- scaderea tolerantei la efort.
- scaderea calitatii vietii pacientului.
Cum se stabileste diagnosticul fibrilatiei atriale
Pentru a putea pune un diagnostic de fibrilatie atriala, medicul specialist trebuie sa faca anamneza pacientului si sa recomande anumite investigatii precum:
- electrocardiograma;
- holter ECG;
- ecografie cardiaca;
- test de efort.
Cum se trateaza fibrilatia atriala
Scopul tratamentului in cazul fibrilatiei atriale este acela de a ameliora simptomele, de a obtine o frecventa cardiaca optima, de a preveni aparitia complicatiilor (insuficienta cardiaca, AVC). Pentru a se ameliora simptomele fibrilatiei atriale trebuie identificata cauza. Este important ca in cazul unui pacient cu fibrilatie atriala sa se aprecieze riscul de accident vascular cerebral, sa se inceapa tratamentul cat mai curand posibil si sa se evalueze riscul sangerarii in cazul unui pacient care urmeaza tratamentul.
Medicul cardiolog poate prescrie:
- medicamente care pot controla frecventa cardiaca, astfel incat ritmul cardiac ar trebui sa fie sub 100 de batai pe minut. Astfel de medicamente sunt betablocantele, blocantele de canale de calciu.
- anticoagulante: acestea previn formarea trombilor la nivelul inimii. Anticoagulantele care se gasesc la aceasta ora pe piata pot fi administrate fara sa mai fie nevoie de monitorizarea coagularii.
- antiagregante plachetate: sunt prescrise mai ales in cazul pacientilor care prezinta risc scazut de AVC.
- medicamente antiaritmice: acestea ajuta la mentinerea ritmului sinusal.
Cum se poate preveni fibrilatia atriala
In cazul manifestarilor care pot indica dezvoltarea fibrilatiei atriale, pacientul se poate adresa medicului cardiolog, medicului internist sau medicului de familie. Fibrilatia atriala se poate preveni daca se respecta urmatoarele masuri:
- tratarea sau tinerea sub control a afectiunilor cardiace cu care a fost diagnosticat pacientul (hipertensiunea arteriala de exemplu).
- evitarea consumului de cafea.
- mentinerea unei greutati corporale normale.
- evaluarea functionalitatii glandei tiroide.
